Somebody

Sambata.Ora 8.25.

 Stia ca trebuie sa se dea jos din pat pentru ca ii promisese mamei ca o va insoti la cumparaturi,dar ii era mai frig decat intr-o dimineata de decembrie.Totusi,auzind vocea care o intreba daca doarme(de parca ar fi putut sa ii raspunda daca doarmea cu adevarat) se da jos din pat si cu picioarele goale se indreapta spre fereastra.

Era probabil cea mai urata dimineata din ultimul timp..sau,cel putin,asa o vedea ea.Cu mult greu,reuseste sa se faca gata si sa isi duca la bun sfarsit promisiunea.

Pleaca.
Aude franturi din cuvintele mamei care i se pareau mai straine ca niciodata.Vroia sa iasa din starea aia latenta,dar ceva o impiedica.Dupa un timp in care au cutreierat orasul,este nevoita sa se aseze pe o banca ca sa aiba grija de cumparaturi pana cand mama mai adauga ceva la lista aia imensa de acasa.Nu putea sa isi dea seama ce fusese in mintea ei cand promisese ce promisese.Neavand ce face,se supune cerintelor si asteapta...asteapta..Ca sa fie si mai "bine"niste picaturi de ploaie isi fac aparitia.Pe langa ea,treceau diferite persoane pe care nu le mai vazuse in viata ei,in ciuda faptului ca in orasul ala mic toata lumea se stia cu toata lumea.

Undeva,putin mai departe..un chip i se pare mai cunoscut.
Si in mintea ei,zice un nume.Da...era baiatul cu buze de"acadea"cum ii zicea candva.."Candva"insemnand acum cativa ani..3-4.Nici nu mai stia sigur.In viata ei,acel baiat fusese doar ca o clipire de pleoape.
Trece pe langa ea fara sa se uite.Ea schiteaza un zambet,nestiind de ce..Isi continua observatia asupra celorlalte persoane care treceau prin fata ei.Deodata,se aude o melodie dintr-o masina parcata aproape.Erau niste versuri cunoscute..Atrasa de intensitatea lor,intoarce capul spre masina si il vede...Era "el"...acel el de care ii era atat de dor..Acel el din acea vara...singura vara in care simtise ca putea renunta la toata lumea doar ca sa fie fericita.Probabil acele luni erau singurele luni care i-au definit semnificatia cuvantului"dragoste"..Ce a urmat dupa a insemnat doar dezamagire,dor,amintire.

Ascultand de vocea care ii spunea ca nu merita nici macar sa il priveasca,isi intoarce din nou privirea..si pleaca..Tragand de plase,se indreapta cu pasi grabiti catre mama care,fericita ca a ajuns la finalul listei,o ajuta si se urca in taxi.


Dar...totusi..il vazuse..si o privise ca acum ceva timp..Din pacate,niciodata nu va stii cu cata greutate si-a stapanit dorinta de a nu il striga si de a nu il imbratisa...